Sunday, 27 July 2008

" Do you want more? "..." Yeah! "

Deci, Metallica.... Asa cum a spus si un prieten-rozatoare de-ai mei, baetii au facut un show pe care nimeni care a fost acolo n-o sa-l uite niciodata. Asta nu ma exclude nici pe mine. Un concert absolut extraordinar, energie maxima.... Inceputul legendar " Ecstasy Of Gold " al lui Ennio Morriconne urmat de " Creeping Death " este visul oricarui metalist care se respecta, mai ales ca eu nu fac exceptie de la acest fapt...

De fapt, asta visez de cand m-am nascut, iar cand James Hetfield a scos primul acord de chitara, chiar cu o secunda inainte puteai auzi picaturile de ploaie cum se loveau de umbrelele si pelerinele de ploaie. Asta pana cand zeii metalului parca au putut sa controleze insisi ploaia, s-o faca placuta, s-o faca sa nu fie simtita. Melodiile concertului au fost foarte bine alese, fara comercialisme: de la cea mai cunoscuta melodie, Nothing Else Matters, pana la metalele dure din melodiile And Justice For All si No Remorse. Totul a fost aproape ireal, iar pentru mine a fost cea mai extraordinara zi din viata mea. Multi au fost factorii care au facut ca Metallica sa fie un concert incredibil, iar sfasitul, in care sufletele a 25 de mii de oameni au fost inaltate prin promisunea ca Metallica vor veni din nou, in turneu cu noul album a fost cireasa de pe tort a acestui concert.

A fost mai mult decat un concert, a fost o zi perfecta, o zi pe care orice om si-ar fi dorit-o, o zi pe care nu stiu daca o voi mai avea prea curand. Oricum, totul perfect... NOSTALGIA RULZ! FMM!:((.....

PS: I miss you babe :*:X:-<:(

Monday, 14 July 2008

A brave new world... in a brave new world

Deci s-a cam dus scoala generala, o parte din concertele din vara asta. Plictiseala e la ea acasa. In loc la fac si eu ceva bun pe lumea asta, ceva constructiv, care sa-mi foloseasca, eu stau si ma gandesc la ce a fost si la ce va fi, niciodata la ce este acum. Si ma gandesc la faptul ca partea buna inca nu a venit: Metallica, Maiden, marea, liceul....

Si totusi anumite chestii pe care le privesc in viitor poate ca nu sunt sigur ca as vrea sa vina. Poate ca m-am atasat de unele lucruri, poate prea mult. Poate ca viitorul ar trebui sa ramana viitor... Sau poate ca viitorul il facem noi, asa cum vrem. Adica e totusi o diferenta intre viitor si inevitabil. Inevitabilul e si el o chestie destul de relativa. Cand ne gandim la inevitabil, ne gandim neaparat la ceva rau, dar multe lucruri sunt inevitabile si nu ne gandim la ele ca la lucruri inevitabile, ci ca la lucruri care de-abia asteptam sa se intample. Ca atunci cand iti spun parintii ca-ti cumpara ceva ce iti doresti (1 sticla de whisky, ala da inevitabil). Pe de alta parte cand iti zice taica'tu' ca-ti da o mama de bataie, ala e un adevarat inevitabil....
Oricuum, vorba aia: viitorul suna bine....